Apnee în somn Obstructiva
Cauzele apneei obstructive de somn
Apneea Obstructiva de somn apare atunci când se relaxeaza mushii din spatele gâtului. Acesti muschi sprijina palatul moale, bucata triunghiulara de tesut agatata de palatul moale (uvula), amigdalele, peretii laterali ai gatului si limba.
Atunci când mușchii se relaxează, caile aeriene se ingusteaza în timp ce respirați și nu puteți respira suficient. Acest lucru poate reduce nivelul de oxigen din sângele dumneavoastră, fenomen car epe termen lung afecteaza TOATE organele, mai intai pe cele mai vulnerabile: creierul si inima.
Creierul tău simte această incapacitate de a respira și te trezește din somn pentru a-ți putea recapata aerul. Această trezire este de obicei atât de scurtă încât nu-ți amintești, dar impiedica odihna eficienta, ducand in scurt timp la un sindrom de deprivare de somn, cu tot ce inseamna aceasta.
Puteți face un sunet de sufocare, sforait sau gasping (sete de aer). Acest tipar se poate repeta de la cinci până la 30 de ori sau mai mult pe parcursul întregii nopți sau a unui minut. Treaba e serioasa: aceste întreruperi vă pot afecta capacitatea de a ajunge la fazele de somn adânci și liniștite, și probabil că veți simți somnolență în timpul orelor de trezire.
Persoanele cu apnee în somn obstructivă nu pot ști că somnul lor a fost întrerupt decat daca le spune cineva. De fapt, unii oameni cu apnee în somn cred că dorm bine toată noaptea, chiar daca uneori isi amintesc ca se trezesc cu sete de aer sau ca sforaie.
Cauzele apneei de somn centrale
Apneea centrală de somn este o formă mai puțin comună de apnee în somn care apare atunci când creierul nu reușește să transmită semnale adecvate musculaturii respiratorii. Aceasta înseamnă că nu depuneți eforturi pentru a respira, pentru o scurtă perioadă de timp, fenomen reversibil. Poți să te trezești cu dificultăți de respirație sau să ai dificultăți în a adormi sau de a dormi.
Factori de risc pentru SASO central
SASO poate afecta oricine, chiar și pe copii. Dar anumiți factori măresc riscul de apnee în somn:
Risc de Apnee Obstructiva în somn
· Greutate excesiva. Persoanele care suferă de obezitate au de patru ori riscul apneei de somn pe care oamenii o fac cu greutate normală. Depozitele de grăsime din jurul căilor respiratorii superioare pot să vă împiedice respirația. Dar nu toata lumea care are apnee in somn este supraponderala.
· Obstructiva Persoanele cu gâturi mai groase pot căile aeriene în calea nebunului. Pentru bărbați, riscul crește dacă circumferința gâtului este de 17 inchi (43 centimetri) și mai mare. La femei, riscul crește dacă circumferinta este de 15 centimetri (38 centimetri) sau mai mult.
· Obstructiva Poate ați moștenit un gât mare. Amigdalele marite sau adenoidita pot să se extindă și să blocheze caile aeriane, în special la copiii cu apnee în somn.
· Obstructiva Pozitia in timpul somnului: cu capul aplecat inainte e limpede ca ingusteaza caile aeriene, iar cand capul e dat pe spate, limba cade spre posterior obturand faringele. Iar hipxemia (lipsa de oxigen) cronica, determina tocmai relaxarea excesiva a musculaturii 0 e un cerc vicios.
· Fiind bărbat. Bărbații sunt de două ori mai susceptibili de a avea apnee în somn. Cu toate acestea, femeile își cresc riscul dacă suferă de excesul de greutate, iar riscul lor pare de asemenea să crească după menopauză.
· Fiind mai în vârstă. Apneea de somn apare în mod semnificativ mai adesea adulți varstnici.
· Istoric familial. Dacă aveți membri de familie cu apnee, este posibil să aveți un risc mai crescut de apnee de somn.
· Utilizarea de alcool, sedative sau tranchilizante. Aceste substanțe relaxează mușchii în gât, favorizand si agravand aparitia apneei de somn.
· Fumatul. Fumatorii au de trei ori mai multe sanse de a avea apnee in timpul somnului, decat cei care nu au fumat niciodata. Fumatul poate crește inflamația și retenția de lichide în căile respiratorii superioare. Acest risc poate scădea probabil după ce ați renunțat la fumat.
· Congestie nazala. Dacă aveți dificultăți de respirație prin nas - fie că este vorba de o problemă anatomică sau de alergii - aveți mai multe șanse de a dezvolta apnee în somn obstructivă.
Apneea centrală de somn
· Fiind mai în vârstă. Persoanele de vârstă medie și în vârstă inaintata prezintă un risc mai mare de apnee în somn centrala.
· Tulburări cardiace. Persoanele cu insuficienta cardiacă congestivă sunt mai expuse unui risc de apnee în somn centrala.
· Utilizarea medicamentelor pentru dureril: opioide. Medicamentele cu opiacee, în special medicamentele pe termen lung, cum ar fi metadona, cresc riscul de apnee în somn centrala.
· Accident vascular cerebral. Persoanele care au avut un accident vascular cerebral sunt mai expuse riscului de apnee în somn central sau de apnee în somn centrala în orice stadiu de tratament.
Complicaţiile SASO
Apneea de somn este considerată o condiție medicală gravă. Complicațiile acestui sindrom pot include:
· Oboseala în timpul zilei. Trezirea repetată asociată cu apneea de somn face ca somnul normal, restabilitor să fie imposibil. Persoanele care suferă de somnolență suferă adesea somnolență intensă în timpul zilei, oboseală și iritabilitate.
S-ar putea să aveți dificultăți în concentrare și să vi se intample sa adormiti la lucru, în timp ce vă uitați la televizor sau chiar la volan. Persoanele cu apnee în somn au un risc crescut de accidente la autovehicule și la locul de muncă.
S-ar putea sa te simti, de asemenea iritat sau deprimat. Copiii și adolescenții care suferă de apnee în somn pot avea performante reduse la școală și au probleme de comportament.
· Tensiune arterială crescută sau probleme cardiace. Scaderile bruște ale nivelurilor de oxigen din sânge care apar în timpul apneei de somn măresc tensiunea arterială și fortează sistemul cardiovascular. Dacă aveți apnee în somn obstructivă, riscul de apariție a hipertensiunii arteriale (hipertensiune arterială) este mai mare decât dacă nu.
Apnea obstructivă de somn poate crește incidența infarctului cardiac și a bătăilor inimii anormale, cum ar fi fibrilația atriala. Apneea de somn Obstructiv a crește riscul de accident vascular cerebral. În cazul bolilor de inimă subiacente, aceste episoade multiple cu oxigen scăzut în sânge (hipoxie sau hipoxemie) pot duce la moartea subită si la aritmii cardiace.
· Diabet de tip 2. Persoanele cu apnee in somn sunt mai probabil sa dezvolte rezistenta la insulina si diabetul de tip 2 comparativ cu persoanele fara tulburari de somn.
· Sindromul metabolic. Această tulburare este o colecție de alți factori de risc legați de un risc mai mare de boli de inimă. Condițiile care alcătuiesc sindromul metabolic includ hipertensiunea arterială, colesterol anormal, glicemia crescută și o circumferință a taliei crescute.
· Complicații cu medicamente și intervenții chirurgicale. Apneea de somn Obstructiva este de asemenea legata de anumite medicamente și anestezia generală. Persoanele care suferă de SASO pot avea mai multe șanse de a suferi complicații după o intervenție chirurgicală majoră, deoarece sunt predispuse la probleme de respirație, mai ales sub anestezie. Înainte de operație, spuneți medicului dumneavoastră că aveți apnee de somn (sau daca doriti sa scapati de o operatie :) și cum va tratati. Tratamentul ets eeficient in functie de cauzelel sindromului, deci exista sanse ca apneea sa dispara daca rezolvam cauzele ei reale.
· Probleme hepatice. Persoanele care suferă de apnee în somn sunt mult mai probabil să aibă rezultate anormale asupra testelor funcției hepatice, iar ficatul lor prezintă mai multe semne de cicatrizare. Aceasta este o afecțiune cunoscută ca boala hepatică grasă nealcoolică.
· Partenerii dvs sunt la randul lor privați de somn. Sforăitul puternic vă impiedică să vă odihniți bine și tulbură relațiile. Este frecvent ca un partener să meargă în altă cameră, sau chiar pe alt etaj al casei, pentru a putea dormi, deoarece sforaitul de cauza obstructiva este de obicei foarte zgomotos, putand ajunge pana la 90dB. Mulți dintre partenerii sforăitorilor pot să se adapteze, dar tulburarea somnului este semnificativa si in aceste circumstante.
Apneea in somn sau SASO (sindromul de apnee in somn) se trateaza complex, una din modalitati fiind CPAP (protezarea respiratiei cu presiune continua)
 | Daniel GaneaMedic la ConsultatiiLaDomiciliu.ro |
Dr. Daniel Ganea este "Doctorul tău", Medic Specialist Medic de familie, medic rezident cardiologie, cu Competență în Ecografie și scrie aici articole pentru pacienți. A început cariera ca medic specialist în 2009 în Urgență, a lucrat și pe Ambulanță, aflând ce-și doresc de la medic pacienții care solicită online consultații medicale cu medic specialist la domiciliu.
Dacă ai citit Termeni și condiții, fă o programare online sau telefonic:
