Vedeți și Tratamentul de urgență al infarctului miocardic
Evoluția bolii în IM
Vindecarea inimii se face lent
Deja medicii ştiu acum mult mai multe despre procesul de vindecare a inimii, și ca urmare pacienţii primesc o îngrijire precoce mai eficientă după infarctul de miocard, dacă se prezintă la spital sau dacă sună la ambulanță în timp util. Iar perioada de timp care trebuie petrecută în repaus a fost scurtată de la 30 zile la 5 zile în 2014.
În cazurile obişnuite, când fluxul de sânge rămas în arterele coronare este bun, procesul de vindecare începe rapid. Porţiunea de muşchi cardiac care a suferit o leziune permanentă va fi înlocuită de o cicatrice.
Infarctul de miocard poate lăsa anumite sechele, care sunt variabile şi depind de:
- mărimea infarctului;
- dacă este un prim infarct sau o recidivă;
- starea arterelor coronare în totalitate.
Sechelele pot fi minime în următoarele cazuri: mulţi pacienţi acceptă să renunţe la fumat, să facă exerciţiu fizic, să scadă în greutate, şi după câteva luni de la infarct se refac foarte bine.
Există şi posibilitatea existenţei unor sechele:
- insuficienţă cardiacă care provoacă greutate în respiraţie;
- persistenţă unei angine pectorale;
- apariţia unor tulburări de ritm cardiac.
Aceste probleme trebuie depistate cât mai rapid cu putinţă – apariţia lor după un infarct trebuie să vă îndrume către medicul dumneavoastră cardiolog! În funcţie de rezultate, acesta va adapta tratamentul.
Convalescenţa şi reabilitarea
Fiecare persoană în convalescenţă după infarct miocardic acut are două scopuri principale:
- dezvoltarea unui plan de refacere a capacităţilor sale pentru a trăi o viaţă cât mai apropiată de normal;
- controlul factorilor de risc pentru a reduce posibilitatea repetării infarctului.
În absenţa complicaţiilor, pacienţii nu trebuie să rămână în pat mai mult de 12 ore. Activitatea zilnică trebuie reluată progresiv, în mod individualizat, în funcţie de starea generală, vârstă şi capacitatea fizică a pacientului.
Stadiul 1 (zilele 1-2)
În timpul primei zile pacientul(a) rămâne în pat, putându-se hrăni singur(ă) cu ajutorul unei mese-suport. Va primi asistenţă completă pentru toaletă. Cu ajutor, va realiza mişcări pasive ale braţelor şi picioarelor.
În cea de-a doua zi, pacientul(a) poate sta pe marginea patului sau pe un fotoliu pentru 1-2 ore pe zi. El (ea) poate să-şi mişte activ mâinile/picioarele timp de 5-10 minute pe zi.
Stadiul 2 (zilele 3-4)
Pacientul(a) îşi poate face toaleta şi se poate îmbrăca, dar păstrând poziţia şezândă. Se poate aşeza pe scaun sau fotoliu oricât de des doreşte, şi se poate plimba prin salon.
În cea de-a patra zi, pacientul(a) poate face un duş în picioare sau aşezat (utilizarea unui scaun reduce anxietatea şi teama de a cădea). Face plimbări de 50-100 m sub supraveghere de câteva ori pe zi.
Stadiul 2 (zilele 3-4)
Pacientul(a) îşi poate face toaleta şi se poate îmbrăca, dar păstrând poziţia şezândă. Se poate aşeza pe scaun sau fotoliu oricât de des doreşte, şi se poate plimba prin salon.
În cea de-a patra zi, pacientul(a) poate face un duş în picioare sau aşezat (utilizarea unui scaun reduce anxietatea şi teama de a cădea). Face plimbări de 50-100 m sub supraveghere de câteva ori pe zi.
Stadiul 3 ( zilele 5-7)
Pacientul(a) poate face plimbari de circa 100 m de 3 ori pe zi. Se poate bărbieri sau spăla pe cap (activităţi care presupun ridicarea braţelor deasupra capului). Poate să urce/coboare scări sub supraveghere.
De obicei, cele mai bune rezultate se obţin când în programul de recuperare sunt implicate mai multe persoane. Familia trebuie să fie înţelegătoare şi să participe activ la programul pacientului. Însă, o familie excesiv de protectoare sau care are aşteptări prea mari de la rapiditatea refacerii poate să îi întârzie progresele. Medicul este cel care indică creşterea progresivă a activităţii, exerciţ iile şi tratamentul.
Externarea după IM
Momentul externării variază în funcţie de starea pacientului, de tipurile de tratament efectuate. Înainte de externare, pacienţii primesc recomandări clare legate de tratament, regimul alimentar şi activităţile fizice permise. Unele din activităţile care erau posibile anterior ar putea fi limitate după infarct. Cu toate acestea, pentru majoritatea pacienţilor sunt posibile adaptări, şi astfel vă veţi putea relua viaţa activă în mod satisfăcător, incluzând reluarea serviciului, acolo unde este cazul.
Recomandări la externare
Iniţial, este indicat să evitaţi efortul fizic important, ridicarea de greutăţi, să vă odihniţi de mai multe ori pe zi. Cu trecerea timpului veţi putea face mai multe activităţi, şi în funcţie de modul în care le suportaţi.
Trebuie să evitaţi orice activitate care vă produce dureri toracice anginoase!
Este important să aveţi întotdeauna la îndemână tablete de Nitroglicerină, pe care să le folosiţi în caz de nevoie.
Un plan pe termen lung va include modalităţi de a reduce factorii de risc care ar putea conduce la repetarea infarctului de miocard.
Este esenţială întreruperea definitivă a fumatului! La pacienţii care nu mai fumează, în decursul anilor următori riscul de boală cardiacă scade semnificativ.
Regimul alimentar corect are şi el o importanţă majoră. El include scăderea aportului de grăsimi şi colesterol. În primul rând trebuie redusă ingestia de grăsimi din carne şi lactate. Adăugarea de fructe şi legume proaspete la alimentaţie este benefică. În unele situaţii, scăderea colesterolului din sânge necesită utilizarea unor medicamente. În cazul pacienţilor hipertensivi, trebuie în acelaşi timp redusă utilizarea de sare.
Exerciţiul fizic, şi activitatea fizică în general reprezintă un factor extrem de important pentru refacerea după infarctul miocardic. Este important să vă intrebaţi medicul în legătură cu nivelul de exerciţiu fizic pe care îl puteţi realiza. Veţi fi pus în legătură cu specialişti în cardiologie recuperatorie, care vă vor îndruma în acest sens. Sub supravegherea acestora, în departamentul de reabilitare cardiacă, activitatea dumneavoastră fizică va fi monitorizată şi îndrumată pentru o cât mai bună refacere fizică. Discutaţi fără inhibiţii acest lucru cu medicul dumneavoastră.
Activitatea sexuală poate fi reluată numai după efectuarea unui test de efort la spital. Se consideră că activitatea sexuală poate fi reluată atunci când pacientul poate urca fără probleme două etaje.
Alte măsuri esenţiale care trebuie luate în vederea scăderii riscului cardiovascular pe viitor sunt: controlul hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat şi dislipidemie (dacă sunt prezente), controlul greutăţii şi evitarea stresului. După un infarct miocardic sau în condiţii de angină pectorală, nu este suficient să luaţi medicamente. Acestea pot fi ineficiente dacă nu luptaţi şi împotriva factorilor de risc: obezitate, fumat, diabet zaharat, hipertensiune arterială, dislipidemie, sedentarism!
Tratamentul medicamentos pe care îl veţi primi la externare trebuie urmat pe termen lung. El va conţine câteva clase de medicamente esenţiale, care nu trebuiesc întrerupte fără avizul medicului specialist.
Orice ajustare de doză sau de schemă terapeutică trebuie făcută numai cu avizul medicului!
Reguli pentru medicație
Trebuie spus dintruînceput că medicația în infarctul de miocard TREBUIE administrată corespunzător (adică adecvat acelui pacient, în acel moment, în acea doză - pacientul este viu, tratamentul trebuie să fie viu)
Antiagregant plachetar
- Aspirină (doză mică 75-100 mg)
- Clopidogrel / Plavix (75 mg/zi)
Acestea spre exemplu sunt medicamente esenţiale care împiedică formarea de cheaguri de sânge în arterele coronare. De aceea ele trebuie luate atât în caz de angină pectorală cât şi după infarct. Deoarece aspirina în mod special poate prelungi timpul de sangerare, menţionaţi-i medicului dacă aţi avut ulcer gastric/duodenal sau dacă sunteţi alergic la aspirină!
Betablocantele (metoprolol, betaxolol, atenolol, etc.) Cu excepţia contraindicaţiilor, sunt esenţiale pentru tratamentul medicamentos în angină şi infarct. Acest tratament nu trebuie niciodată întrerupt brusc şi fără aviz medical! În cursul tratamentului urmăriţi ca pulsul dumneavoastră să nu scadă sub 50 de bătăi pe minut!
Inhibitor de enzimă de conversie (IEC)
(captopril, enalapril, ramipril, perindopril, trandolapril, lisinopril etc.)
Reprezintă atât tratament antihipertensiv, cât şi un tratament important în faza post-infarct sau pe termen lung la pacienţii anginoşi. Sunt foarte importanţi în insuficienţa cardiacă.
Dacă sub acest tratament apare tuse seacă ce nu răspunde la tratament antitusiv după câteva săptămâni, discutaţi cu medicul specialist posibilitatea înlocuirii IEC primit cu un altul din aceeaşi clasă!
Blocant de canale de calciu (amlodipină, felodipină, diltiazem)
Reprezintă un tratament atât pentru hipertensiunea arterială (dacă este prezentă) cât şi pentru insuficienţa coronară sau spasmul coronarian.
Poate fi adăugat în schema de tratament de medicul cardiolog la nevoie.
Nitraţii
- Nitroglicerina (tablete sublinguale, spray)
- Nitraţii cu acţiune prelungită (tablete, petec dermic)
Nitroglicerina nu trebuie să lipsească niciodată din buzunarul/geanta dumneavoastră! Se va lua în caz de durere anginoasă, fără a depăşi 3 tablete la interval de 5 minute (apoi anunţaţi salvarea!).
Nitraţii cu acţiune prelungită se administrează în perioadele (săptă- mâni, luni) în care există dureri anginoase, putându-se întrerupe în perioadele asimptomatice
Statine (simvastatina, atorvastatina, fluvastatina, rosuvastatina etc
Dacă nivelul de colesterol este crescut sau dacă aveţi mai mult de un factor de risc coronarian, medicul dumneavoastră vă va prescrie o statină. Aceasta se administrează o dată pe zi, seara. Acest tratament nu exclude respectarea unui regim alimentar sărac în grăsimi animale!
Controalele medicale după infarct
După un infarct miocardic acut, sau chiar după debutul anginei pectorale, pacienţii trebuie să facă controale cardiologice periodice.
Acestea sunt esenţiale pentru:
- supravegherea evoluţiei bolii coronariene (dureri toracice, oboseală, sufocare etc.);
- supravegherea controlului factorilor de risc discutaţi (greutate, tensiune arterială, diabet, colesterol, activitate fizică);
- eventuala efectuare de teste de efort pentru evaluarea răspunsului miocardului la exerciţiu fizic.
Discutaţi cu medicul dumneavoastră cardiolog programul de controale medicale pe care le veţi efectua la spital sau în policlinica teritorială.
Prognosticul post-IM
Viitorul depinde de riscul noilor leziuni coronariene şi miocardice şi de sechelele celor care s-au produs.
Boala cardiacă are o imagine particulară în populaţie. Ea este deseori considerată o boală a oamenilor activi, cu o viaţă stresantă şi încărcată de responsabilităţi, sau o boală a persoanelor care au făcut excese de-a lungul vieţii.
Nu, boala cardiacă nu este apanajul persoanelor stresate şi încărcate de responsabilităţi. Nu, boala coronariană nu este neaparat o boală dramatică şi invalidantă.
Este mai degrabă o boală asupra căreia puteţi acţiona, dar numai prin adoptarea unui mod de viaţă sănătos şi prin urmarea recomandă rilor medicale primite. Scopul principal pe care vi-l puteţi stabili poate fi să aveţi o viaţă mai armonioasă şi mai sănătoasă decât înainte de infarctul miocardic acut, şi acest scop poate fi atins!
Mai ales după infarct, ține-ți medicul aproape
.
 | Daniel GaneaMedic la ConsultatiiLaDomiciliu.ro |
Dr. Daniel Ganea este "Doctorul tău", Medic Specialist Medic de familie, medic rezident cardiologie, cu Competență în Ecografie și scrie aici articole pentru pacienți. A început cariera ca medic specialist în 2009 în Urgență, a lucrat și pe Ambulanță, aflând ce-și doresc de la medic pacienții care solicită online consultații medicale cu medic specialist la domiciliu.
Dacă ai citit Termeni și condiții, fă o programare online sau telefonic:
